“Toată lumea ar trebui să-și considere propriul corp ca fiind un cadou de neprețuit primit de la cineva pe care-l iubește mai presus de toate… o lucrare minunată de artă, de o frumusețe de nedescris și un mister dincolo de concepția umană și atât de delicat încât un cuvânt, o respirație, o privire, ba chiar și un cuvânt îl poate răni.”
Un geniu visător cu înclinație poetică, marele savant și inventator Nicolae Teslea (Nikola Tesla) se naște într-o noapte furtunoasă de 9 spre 10 iulie 1856 în satul Smiljan din Croația de astăzi, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea și al Gicăi Mandici. Familia tatălui era de grăniceri antiotomani, în fostul imperiu austro-ungar. Într-o discuție înregistrată pe magnetofon, Henri Coandă îl prezintă pe marele inventator Tesla ca fiind român bănățean din Banatul sârbesc, dar realitatea era că prietenul său Nicolae era istro-român din Croația, conform articolului publicat în Formula As de Prof. univ. asoc. dr. ing. Dinu-Ștefan T. Moraru, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România. Originea lui Tesla încă încurajează dezbateri serioase, la peste șaptezeci de ani de la moartea sa, el însuși afirmând într-un interviu că este mândru de originea sa sârbă și de patria croată.
“Darul puterii mentale vine de la Dumnezeu, de la Divinitate, iar dacă ne concentrăm mintea noastră asupra acestui adevăr, noi intrăm în ton cu această mare putere.”
Supranumit “Extraterestrul Roman” în cartea dedicată de autorul Valentin Ovidiu Vâzdoagă, Tesla relatează în autobiografia sa că în numeroase ocazii a experimentat momente detaliate de inspirație, acuzând multiple episoade de boală, o afecțiune stranie care se manifesta prin apariția unor fascicule de lumină orbitoare în fața ochilor, adesea însoțite de halucinații, asociate unui cuvânt sau unei idei care îl urmărea. Uneori aceste halucinații îi ofereau soluția problemei care îl preocupa. Având o memorie fotografică extraordinară, care îi permitea să memoreze în întregime cărțile pe care le citea, Tesla putea vizualiza în formă reală orice obiect al cărui nume îl auzea. Gândirea sa vizuală desăvârșită îi permitea să vizualizeze o invenție cu o precizie incredibilă, în lipsa schițelor pe care nu obișnuia să le deseneze, concepând totul în minte. De asemenea, el avea premonitii ale evenimentelor care urmau să se întâmple.
