Glory, Transformational Coaching

Trezirea Spirituala – Un Salt Calitativ la Nivel Profesional. “Short Notice” pentru Organizatii.

“Scopul nu este sa devii un conducator. Scopul este sa devii tu insuti si sa folosesti complet tot ce esti – toate inzestrarile, aptitudinile si energiile – pentru a-ti pune in aplicare viziunea. Nu trebuie sa ai nicio retinere.”

– Warren Bennis

In articolul “Trezirea Spirituala – Intre Actualizare si Devenire. Repere Psihologice.”, trezirea spirituala este definita drept “iluminarea unui anumit aspect al realitatii interne sau externe, care pana atunci fusese reprimat, refuzat sau ignorat”, iar in contextul actualizarii, drept “trezirea la adevaratul potential”, acest fenomen transformational izvorand din nevoia individului de a isi folosi si explora si exploata talentele naturale, capacitatile personale si potentialul uman, de a mentine si a cultiva relatii sanatoase si fericite, de a cauta implinirea in plan personal si profesional.

In acest sens, termenul “spiritual” nuanteaza complexitatea starilor, functiilor si activitatilor de constientizare, al caror punct comun il reprezinta inzestrarea cu valori superioare, precum cele etice, estetice, eroice, umanitare si altruiste.

Asadar, trezirea la adevaratul potential, facilitata de desavarsirea actului de constientizare, activeaza in individ nevoia de scop, semnificatie si sens ca expresie a actualizarii, acesta cautand in calatoria sa spre dezvoltare ca munca, activitatile si insasi existenta sa fie in acord cu sistemul de valori personale si sa aiba la randul sau valoare, aceasta fiind conferita prin contributia pe care o poate aduce in beneficiul celorlalti.

De altfel, criza de sens nu “iarta” nicio dimensiune a vietii – atunci cand individul, imbatat de mirajul falsei securitati, constientizeaza scindarea intre viziunea sa idealista asupra vietii si realitatea dura de zi cu zi, se lanseaza o adevarata “lovitura de gratie” asupra castelului de nisip sub care acesta si-a ingropat timid potentialul, de dragul dulcelor iluzii, iar efectul de bumerang se resimte in special in activitatea pe care acesta o intreprinde in majoritatea timpului, adica cel putin 8 ore pe zi.

De altfel, accesarea potentialului latent in efortul de a-l maximiza nu este compatibila cu o abordare statica, pasiva a circumstantelor realitatii, in special in ceea ce priveste un aspect atat de sacru precum sensul vietii.

Este de asteptat ca actul constientizarii in contextul VUCA determinat de pandemie sa dezlantuie efectul fluturelui asupra ecosistemului, iar transformarea sa devina o misiune in adevaratul sens al cuvantului.

“Eu nu sunt un produs al circumstantelor mele. Sunt un produs al deciziilor mele.”

– Stephen Covey

Tinand cont de amploarea fenomenului “The Great Resignation”, supranumit Marele Val de Demisii, un trend cu un impact major pe piata muncii la nivel international in prezent, care reflecta faptul ca doar in luna Aprilie 2021, peste 4 milioane de angajati si-au dat demisia in U.S., in timp ce in Iunie 2021, alte 3.9 milioane de angajati au renuntat la locul de munca, o serie de intrebari firesti atrag atentia in contextul transformarii:

🔸 In ce masura Marele Val de Demisii reflecta o trezire spirituala colectiva?

🔸 Ce anume ii determina pe indivizi sa porneasca in cautarea altor oportunitati profesionale?

🔸 Cum este posibil ca un procent atat de mare, de peste 40% din angajati, sa aiba in vedere schimbarea job-ului in urmatoarele 6 luni?

🔸 Ce se intampla mai exact pe piata muncii?

Avand in vedere faptul ca milenialii reprezinta cea mai puternica generatie ca forta de munca in acest moment, estimata sa atinga un procent de 75% la nivel mondial pana in anul 2025, criza de sens la nivel individual, care se reflecta in mod vizibil in Marele Val de Demisii la nivel global, pare un raspuns firesc ca urmare a constientizarii aspectelor negative ale realitatii profesionale, care pana atunci fusese reprimate, refuzate sau ignorate de dragul stabilitatii financiare.

“Scuza” nu o reprezinta lenea, dorinta de a fi recompensat imediat sau sentimentul de a fi indreptatit, ci, la baza acestei miscari de amploare la nivel global stau chiar drepturile universale ale individului care sunt incalcate de toxicitatea mediului de lucru – dreptul la sanatate mentala, la integritate etica si morala, la securitate si siguranta psihologica, la demnitate si nu numai.

Iar diferenta o face, in mod evident, cultura organizationala si felul in care leadership-ul (si management-ul) fiecarei organizatii a venit (sau nu) in intampinarea necesitatilor angajatilor in timpul pandemiei.

“Calitatea unei organizatii nu poate depasi niciodata calitatea mintilor care o alcatuiesc.”

– Harold R. McAlindon

Nimic nu “trezeste” potentialul la nivel individual mai mult decat efectele catrastrofale ale unui mediu de lucru toxic, care pune in pericol siguranta psihologica a angajatilor, le epuizeaza resursele energetice, le saboteaza creativitatea si ii impinge negresit spre burnout si angoase existentiale.

In acest caz, burnout-ul nu apare ca urmare a performantei inalte, ci din contra, reflecta, la nivel organizational, chiar ingradirea capacitatilor personale si, prin urmare, lipsa de angajament a individului.

Iar pentru mileniali, starea de bine, dezvoltarea personala, etica, oportunitatile de invatare, progresul profesional, gradul de compatibilitate intre sistemul de valori personale si valorile organizationale si nu in ultimul rand, angajamentul pe care si-l asuma fata de misiunea companiei, sunt aspectele care dicteaza directia atunci cand acestia isi aleg cariera si locul de munca.

Pe o scara de la 1 la 10, aceasta generatie plaseaza importanta culturii organizationale la 8.5, asadar nu este deloc de mirare amploarea trendului The Great Resignation.

Nevoia de scop (purpose) nu a fost niciodata mai pregnanta ca in cazul unui generatii care isi constientizeaza nevoile superioare si actioneaza cu intentie in sensul implinirii.

Din acest punct de vedere, milenialii nu numai ca se “trezesc” din “somnul cel de moarte” in care s-au adancit in virtutea inertiei, dar 86% dintre acestia sunt in stare sa-si sacrifice venitul personal, acceptand inclusiv o scadere salariala in cadrul unui companii care le reflecta valorile personale, comparativ cu doar 9% dintre baby boomers.

Acestia reactioneaza, de altfel, foarte repede atunci cand lipsa alinierii dintre valorile personale si cele organizationale devine puternic aspectata, astfel incat 76% dintre ei isi cauta activ un alt loc de munca atunci cand se simt subapreciati.

Metoda sandwich-ului in evaluarea angajatilor nu mai reprezinta de mult o optiune agreata in organizatiile agile.

De remarcat este faptul ca 96% dintre cei care isi cauta un loc de munca afirma cat de important este pentru ei sa lucreze pentru o companie care valorizeaza transparenta (Glassdoor U.S. Site Survey, 2017).

Pentru 87% dintre mileniali, dezvoltarea profesionala si oportunitatile de crestere sunt importante (Gallup, 2016), iar pentru 80% dintre acestia conteaza in primul rand modul in care se potrivesc culturii organizationale, urmat de potentialul in cariera. (Collegefeed, March 2014)

50% dintre candidati nu ar lucra pentru o companie cu reputatie proasta, chiar daca aceasta le-ar oferi o crestere salariala. (Betterteam Blog, 2017).

92% dintre angajati si-ar parasi locul de munca curent daca ar primi un post intr-o companie cu o reputatie excelenta. (Corporate Responsibility Magazine, September 2015).

Motivul principal pentru care angajatii parasesc locul de munca este lipsa aprecierii. 79% dintre cei care si-au parasit efectiv job-ul au confirmat acest lucru. (O.C. Tanner, 2019)

71% dintre mileniali confirma lipsa angajamentului la locul de munca – turnover-ul (rata la care personalul paraseste compania si trebuie inlocuit) corespunzator acestui trend afecteaza economia U.S. cu 30.5 miliarde de dolari anual.

Cert este faptul ca devine excesiv de costisitoare mentinerea unei culturi organizationale toxice, dedicata sa inchida ochii la aceasta realitate de pe piata muncii, ignorand puterea spirituala a unei generatii in plin proces de actualizare, care reprezinta in acest moment motorul societatii, generatie care, datorita eforturilor colosale ale generatiilor anterioare de a-si depasi conditiile socio-economice, dar si a avansului tehnologic, pune pret pe cu totul alte valori fundamentale si isi plaseaza angajamentul in directia sensului si in folosul comunitatii.

🔸 Care este pretul trezirii?

“Abilitatea unei organizatii de a invata si de a traduce aceste invataminte in actiuni in mod rapid reprezinta cele mai puternice avantaje competitionale.”

⁃ Jack Welch

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, in timp ce pe mileniali ii asteapta intr-adevar un salt calitativ la nivel profesional, pentru ca isi doresc acest lucru si nu pentru ca sunt constransi de circumstante, companiile ale caror valori nu plaseaza oamenii (People) in centrul viziunii organizationale pot experimenta o adevarata depresie organizationala, iar numai o transformare profunda le poate oferi oportunitatea de a transcede “Valea Disperarii”.

Iar Oportunitatea, in viziunea lui Alan Seale, este nivelul superior al angajamentului din modelul DSCO (Drama – Situation – Choice – Opportunity), ceea ce inseamna ca pentru transformare este nevoie de intentie, alegere constienta si mai ales actiune.

O cultura organizationala rigida, care a proslavit drama (cautarea vinovatului – “blame game”) si Situatia (rezolvarea punctuala a provocarilor – “damage control”), fara a-si constientiza Alegerea (felul in care raspunde provocarilor, ale caror circumstante nu le poate controla) nu poate fi receptiva cu adevarat la Oportunitati, iar acest aspect va fi cat se poate de clar pentru indivizii angajati activ in propriul proces de transformare, pentru care “trezirea la adevaratul potential” a activat portalul spre dimensiunea actualizarii si a restabilit ordinea fireasca intre prioritati.

Evident, pretul trezirii va fi calculat in functie de cat disconfort, deranj si conflict este pregatit fiecare (individul si organizatia) sa accepte pana sa ia decizia de a face ceva diferit.

🔸 La ce poti sa renunti ca sa castigi?

Petra Paitici
Transformational Coach
ICF ACC™

Standard

One thought on “Trezirea Spirituala – Un Salt Calitativ la Nivel Profesional. “Short Notice” pentru Organizatii.

  1. Pingback: Trezirea Spirituala – Organizatia Viitorului | Petra Paitici

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s